GENEVA (17 martie 2020) – ”S-a făcut prea puțin pentru a le oferi persoanelor cu dizabilități îndrumarea și sprijinul de care au nevoie pentru a fi protejați pe durata pandemiei cu COVID-19, deși multe dintre aceste persoane sunt parte a grupului în situație de risc”, a avertizat azi Raportorul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati, Catalina Devandas.
”Persoanele cu dizabilități se simt lăsate în urmă”, menționează expertul în drepturile omului. ”Măsurile de izolare, precum distanțarea socială și auto-izolarea, pot fi imposibil de pus în practică de către cei care se bazează pe sprijinul celorlalți pentru a mânca, a se îmbrăca sau a se spăla”.
”Acest sprijin este esențial pentru supraviețuirea lor, iar Statele trebuie să ia măsuri adiționale de protecție pentru a garanta continuitatea sprijinului în deplină siguranță pe perioada crizei.”
Expertul ONU a menționat că măsurile de adaptare rezonabilă sunt esențiale pentru a le permite persoanelor cu dizabilități să reducă contactele și riscul de contaminare. Acestora ar trebui să li se permită să lucreze de acasă sau să poată intra în concediu plătit, pentru a avea un venit garantat. De adaptări rezonabile ar trebui să poată beneficia atât familiile cât și cei ce au în îngrijire persoane cu dizabilități.
”Accesul la sprijin financiar suplimentar este de asemenea vital pentru a reduce riscul ca persoanele cu dizabilități și familiile lor să ajungă într-o stare mai accentuată de vulnerabilitate și de sărăcie”, a explcat ea.
”Multe persoane cu dizabilități depind de servicii care au fost suspendate sau pot fi în situația de a nu avea bani suficienți să își facă rezerve de alimente sau medicamente, sau nu-și permit costul suplimentar dat de livrarea acasă a produselor”.
Devandas a menționat de asemenea că situația persoanelor cu dizabilități din instituții, din unități de psihiatrie și închisori este cu atât mai gravă, dat fiind riscul ridicat de contaminare și lipsa unei supervizări din exterior, agravat de utilizarea unor măsuri de urgență în scopuri medicale.
”Restricțiile ar trebui să se bazeze pe folosirea de măsuri cât mai puțin invazive pentru a proteja sănătatea publică” spune ea. ”Limitarea contactului cu cei dragi lasă persoanele cu dizabilități total neprotejate în fața oricăror forme de abuz sau neglijare în instituții.”
”Statele au responsabilități crescute pentru această populație, dată fiind discriminarea structurală căreia trebuie să îi facă față”.
Expertul ONU subliniează că persoanele cu dizabilități merită să fie asigurate că supraviețuirea lor este o prioritate și solicită statelor să stabilească protocoale clare în serviciile de urgență din sănătate publică care să garanteze că, atunci când resursele medicale sunt limitate, inclusiv măsurile de salvare a vieții, acestea nu vor discrimina împotriva persoanelor cu dizabilități.
”Pentru a face față pandemiei, este crucial ca informația privind prevenirea răspândirii infecției cu coronavirus să fie accesibilă tuturor”, a explicat ea.
”Campaniile de informare publică ale autoritățile naționale din sănătate trebuie să fie disponibile publicului în limbajul semnelor, prin mijloace, moduri și formate accesibile, inclusiv tehnologie digitală accesibilă, subtitrare, mesaje text, limbaj simplu și ușor de citit.”
”Organizațiile persoanelor cu dizabilități ar trebui consultate și implicate în toate etapele de răspuns la COVID-19,” a concluzionat Devandas.
Pe parcursul a trei zile, un grup de tineri cu surdocecitate și deficiențe senzoriale multiple, însoțiți de profesorii lor şi de echipa Sense Internațional România, au participat la excursia anuală de orientare și mobilitate ce s-a ținut la Predeal.
Participanții au petrecut momente minunate împreună, cunoscându-se mai bine prin jocuri și exerciții de grup, învățând unii de la alții, întărindu-și încrederea de sine dar și în ceilalți. Au lucrat individual și în echipe, au creat mărțișoare, felicitări și măști de carnaval, s-au bucurat de o tombolă și de timpul petrecut împreună.
Noutatea activității din acest an a fost faptul că tinerii, pentru prima dată în viața lor, au experimentat schiatul. Cu sprijinul a patru instructori de schi voluntari entuziaști, au avut prima lor experiență pe o pârtie de schi: au învățat să alunece, să frâneze și să coboare pe un mic deal.
Experiența mea la schi a fost una plăcută și distractivă. Mă bucur că am încercat lucruri noi, pe care nu credeam că o să le fac prea curând, afirmă I.D., un tânăr de 19 ani inclus în programul vocațional al Fundației Sense Internațional România.
Să lucrez cu acești tineri speciali din Arad, București, Focșani și Timișoara a fost o experiență inedită pentru mine. Am fost plăcut surprins de cât de repede au prins unele tehnici de schi, de curajul lor și de capacitatea lor de învățare. Mă bucur că am avut ocazia să lucrăm împreună – ne spune unul dintre instructorii de schi.
Această excursie face parte din eforturile Sense Internațional România de a lucra cu grupuri de tineri cu surdocecitate și deficiențe senzoriale multiple în ceea ce privește abilitățile de viață independente, munca în echipă și aptitudinile de lider, oferindu-le instrumentele necesare pentru a deveni o voce în promovarea drepturilor persoanelor cu surdocecitate.
Colega noastră Ramona Antonie împlinește anul acesta 14 ani de când lucrează la Sense Internațional România cu și pentru persoanele cu surdocecitate. Și pentru a marca acest moment special, ea a pornit o campanie de strângere de fonduri donându-și ziua de naștere prin platforma Galantom. Și-a propus să strângă suma de 4.100 de lei pentru un proiect drag adresat tinerilor cu surdocecitate, proiect în care copiii și tinerii participanți sunt încurajați să iasă din tiparele obișnuite și să încerce lucruri noi, diferite de ceea ce fac acasă sau la școală.
Fiecare din cei 14 ani înseamnă pentru Ramona un motiv de bucurie și de satisfacție profesională și personală, redăm mai jos primele 5 motive, așa cum le-a împărtășit ea pe Facebook:
Anul acesta am decis să îmi donez ziua de naștere copiilor și tinerilor cu surdocecitate din proiectele Sense International Romania. De aceea, începând de astăzi voi scrie, pentru fiecare an petrecut în organizație, câte un motiv care m-a ținut aici, aproape de ei.
MOTIV 1
#motiv1 În 2006, într-o după amiază minunată, în Cluj Napoca, am avut ocazia să îl întâlnesc pe dnul Vasile Adamescu alături de interpretul lui, Viorel Micu, pe Camelia Paian, un om tare implicat în viața persoanelor cu surdocecitate, precum și alte persoane la fel, cu scopul de a ne bucura că, în sfârșit, surdocecitatea a fost recunoscută oficial de legea 448/2006. Și viața mea s-a schimbat!
Intervenţia timpurie, proiectul lipit bine de sufletul meu, a început în anul 2007 şi apoi timp de 10 ani s-a extins în 4 centre din ţară. Imaginea ataşată acestei postări este de la Iaşi, atunci când a fost lansat oficial Centrul de Sprijin în Intervenţie timpurie din cadrul Liceul Pavelcu.
Ce are atât de special acest proiect? A oferit şansa depistării timpurii la naştere, prin testarea auzului şi vederii în secţiile de neonatologie din spitalele partenere, şi apoi intervenţia timpurie specializată şi adaptată bebeluşului sau copilului mic de până în trei ani cu risc de deficienţă de auz şi/sau văz în şcolile unde există aceste centre specializate. Mai multe informaţii găsiţi pe https://surdocecitate.ro/ro/ce-facem/interventie-timpurie/
Unul din cele importante lucruri pe care le înveţi într-o organizaţie nonguvernamentală este faptul că sursele de venit pentru dezvoltarea proiectelor nu există pur şi simplu, ci vin din proiecte de finanţare scrise de angajaţii din organizaţie, proiecte care pot avea succes sau nu, proiecte de strângere de fonduri de genul campaniilor formularul 2% sau 20%, ori strangere fonduri prin proiecte Swimathon (înot) ori diferite concursuri de alergat, ori alte idei frumoase menite să aducă susţinere financiară.
Să fii prezent şi să sprijini beneficiarii din proiecte este o provocare continuă. Un astfel de proiect de strângere de fonduri este şi campania Donează-ţi ziua de naştere, aşa cum fac şi eu în această perioadă.
Ziua mea este în 11 martie şi mi-am propus ca până în această dată să strâng suma de 4100lei, corespondent al vârstei de 41 ani. Motivul pentru care postez în fiecare zi este o introducere în ceea ce facem şi mai ales pentru cine facem aceste proiecte, pentru că astfel îmi doresc ca prietenii sau cunoscuţii mei să aleagă, ca în loc să îmi cumpere o floare (ador florile), să mă felicite susţinând financiar proiectul pentru care strâng bani.
MOTIV 4
#motiv4 din cei 14 ani alături de copiii şi tinerii cu surdocecitate.
Dacă la descrierea #motivului1 vorbeam despre recunoaşterea surdocecităţii în lege, în 2008 un grup de profesori dedicaţi şi entuziaşti, specializaţi în surdocecitate şi implicaţi alături de Sense International Romania într-un parteneriat cu Ministerul Educaţiei, au dezvoltat un curriculum pentru surdocecitate, curriculum care stă la baza programelor şcolare dedicate copiilor cu surdocecitate. https://surdocecitate.ro/ro/ce-facem/educatie/
Şi începând de anul acesta până la sfîrşitul anului 2021, acest curriculum va fi transpus într-un soft educaţional care să fie de ajutor profesorilor, dar şi părinţilor acestor copii. Fiţi pe recepţie veţi mai auzi despre #eSense.
De ce sunt aici? Pentru că există o coerenţă şi o structură în programele dezvoltate.
MOTIV 5
#motiv5 din cei 14 ani alături de copiii şi tinerii cu surdocecitate.
Persoanele, copiii și tinerii, cu surdocecitate sunt prezentate într-o perspectivă pozitivă, cu evidențierea resurselor personale și a abilităților achiziționate pe parcursul proiectelor derulate cu școlile partenere. Puteți vedea imagini din proiecte accesând pagina de Facebook a organizației Sense International Romania.
Cadoul perfect de ziua mea e pentru ei, astfel că urmează linkul din postare, identifică butonul verde 💝Vreau să fac o donație💝 și fă-le un cadou lor, copiilor și tinerilor cu surdocecitate.
Azi, 2 februarie 2020, când Sense Internațional Romania împlinește 19 ani de activitate, nu privim înapoi, ci privim înainte.
Este important tot ceea ce am reușit până acum, dar este la fel de important tot ceea ce ne propunem pentru anul care vine:
Vom organiza mai multe excursii de orientare și mobilitate pentru copiii și tinerii cu surdocecitate din proiectele noastre.
Vom gândi și organiza, pentru prima dată, cursuri de lobby, advocacy și leadership pentru un grup de tineri cu surdocecitate, astfel încât aceștia să își facă vocea auzită;
Împreună cu Code for Romania, CSEI Timisoara, CSEI Oradea și Liceul Pavelcu, vom lucra la e-Sense, primul software educațional dedicat copiilor cu surdocecitate, printr-un proiect finanțat de Fundația Orange.
Vom începe munca la prima platformă de e-learning ce va oferi cursuri de inițiere și specializare în domeniul surdocecității pentru profesori, părinți, pentru oricine este interesat de acest domeniu.
Vom continua tradiția organizării în școli din toată țara de activități cu sute de copii pentru a marca Sărbătoarea Internațională Helen Keller.
Pentru al treilea an consecutiv, vom marca 3 Decembrie – Ziua Internțională a Persoanelor cu Dizabilități, în școli partenere din toată țara, eveniment dedicat domnului Vasile Adamescu.
În toamnă vom organiza Prima Conferință Națională despre Surdocecitate, o oportunitate pentru specialiștii din domeniu să învețe unii de la alții cele mai noi metode și tehnici de lucru cu copilul cu surdocecitate.
Vom continua să promovăm drepturile persoanelor cu surdocecitate, participând cu Cortul Senzorial Dincolo de Simțuri la evenimente, conferințe, etc. Chemați-ne și vom veni.
Numele meu este Anca Corcheş şi sunt profesor psihopedagog la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca. Am o vechime la catedră de 22 de ani, dintre care 11 în activitatea cu elevii cu surdocecitate /dizabilităţi senzoriale multiple. Dacă fac un calcul simplu, cam jumătate din cariera mea didactică s-a desfăşurat cu această categorie de educabili. Tot în această perioadă am avut şi cele mai mari realizări pe plan profesional: participarea la un număr mare de conferinţe şi simpozioane, confecţionarea primelor cărţi cu imagini tactile (acestea sunt varianta cărţilor cu imagini pentru copii valizi), un doctorat şi, din cauza unor modificări legislative care mi-au cam dat planurile peste cap, anul acesta voi susţine şi gradul I.
Cum ai putea descrie impactul activității Sense International Romania asupra vieții copiilor cu surdocecitate.
Eu aş zice că e un impact uriaş. Când eu îmi începeam cariera didactică, această categorie de copii/adulţi nu existau din punct de vedere legislativ. Şi acest lucru, în ciuda faptului că exista un domn Vasile Adamescu, persoană cu surdocecitate, care avea realizări deosebite, atât în plan profesional, cât şi social. Înteresul pentru instrucţia şi educaţia copiilor cu surdocecitate/dizabilităţi senzoriale multiple însă se redusese la acest caz unic. Din ce am citit şi urmărit pe parcursul celor 11 ani de când vă cunosc, Sense International Romania a făcut muuulte pentru aceşti copii. În primul rând i-a făcut vizibili. De câţiva ani buni ei există şi în legislaţie, şi în şcoli şi acum sunt pregătiţi să intre şi în societate prin intermediul acelor ateliere pe care le-aţi înfiinţat în anumite oraşe. Ca să nu mai vorbim de contribuţia pe care o aveţi în domeniul intervenţiei timpurii, dotarea spitalelor cu aparate de screening... Dincolo de toate acestea, aţi creat o comunitate frumoasă, atât pentru copii, prin sponsorizarea unor proiecte, cât şi pentru cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea la aceste clase/grupe. E singurul loc în care eu simt că părerea fiecăruia contează şi că deciziile pentru cei mulţi sunt luate după ce fiecare şi-a spus păsul, părerea...
Lucrarea ta de doctorat este în domeniul surdocecității. Ce ne poți spune despre asta? Care sunt principalele rezultate ale acestei cercetări?
Teza mea de doctorat este o poveste în sine şi o adevărată “aventură” a cunoaşterii. În primul rând, trebuia să fie despre clasele integrate în învăţământul de masă. Şi a devenit în timp o lucrare care abordează surdocecitatea/dizabilităţile senzoriale multiple din perspectiva Ştiinţelor Educaţiei. Surdocecitatea este, la nivel mondial, un subiect mai puţin cercetat. Puţinii specialişti în domeniu nici măcar nu au reuşit să cadă de acord asupra unei definiţii unice. Abordările la care am avut acces mizau, în principal, pe aspecte legate de particularităţile dezvoltării psiho-fizice şi implicaţiile surdocecităţii/dizabilităţii senzoriale asupra vieţii indivizilor. Un loc central în cercetările consultate îl reprezintă dezvoltarea comunicării la această categorie de persoane. Lucruri interesante, necesare, dar care te cam lasă fără replică şi neputincios în faţa unei clase, unde tu, ca profesor, trebuie să întocmeşti nişte documente de proiectare şi planificare a activităţii, să adaptezi aceste documente pentru că nu sunt aceleaşi ca şi pentru profesorii din şcoala de masă şi, dincolo de orice, să întocmeşti celebrele PIP-uri, ţinând cont şi de Programele şcolare şi de posibilităţile şi nevoile de dezvoltare, extrem de eterogene, ale elevilor clasei. Aşa că am oferit o astfel de perspectivă prin intermediul unui program de antrenament cognitiv realizat pe scheletul Curriculum-ului existent atunci. Cât priveşte rezultatele....se ştie bine că la noi rezultatele se măsoară adesea în “paşi de furnică”. Mi s-a întâmplat ca vreo 2 ani la rând să nu văd rezultatele intervenţiei mele şi ale programului conceput. Când însă am pus datele cap la cap...urcasem Everestul. Am să dau doar un singur exemplu: aveam în clasă un băiat care, la 12 ani, nu spunea mai mult de 5 cuvinte. După 5 ani...spunea glume.
Revenind însă la teza de doctorat, dincolo de rezultatele palpabile, am atras atenţia asupra unor aspect precum realizarea evaluării acestor elevi folosind instrumente standardizate, necesitatea (şi utilitatea) adaptării acestor instrumente, necesitatea diferenţierii între anumite tipuri de lecţii în funcţie de particularităţile pe care le prezintă învăţarea, modalitatea particulară de organizare a întregului proces de învăţământ pentru aceşti elevi. Am avut norocul să descopăr, la graniţa dintre pedagogie şi psihopedagogia specială, această zonă neexplorată. Atât de neexplorată încât, la susţinerea tezei de doctorat, dl prof. dr. V. Chiş, care a fost coordonatorul meu, a insistat să menţionez faptul că s-au găsit doar 2% similitudini ale tezei mele de doctorat cu alte lucrări şi cercetări în domeniu. Mai mândră însă decât de teza de doctorat sunt de cercetarea întreprinsă în vederea redactării lucrării pentru gradul I şi care are ca temă proiectarea momentului “Întâlnirii de dimineaţa” după itemi ai Ghidului Portage la elevii cu dizabilităţi senzoriale multiple.
Care crezi că ar trebui să fie prioritatea Sense International Romania în viitor?
Eu cred că Sense International Romania a ştiut întotdeauna să îşi fixeze cele mai bune priorităţi. Şi că întotdeauna acestea au vizat binele persoanei cu surdocecitate/dizabilităţi senzoriale multiple şi a familiilor acesteia. Sunteţi foarte actuali în tot ceea ce întreprindeţi şi vă propuneţi ca priorităţi. Dar mi-aş permite să aduc în prim plan o “durere” a părinţilor acestor copii: faptul că după ce termină şcoala...nu mai continuă nimeni munca titanică pe care noi, ca profesori, am depus-o. Nu există centre de zi sau locuri destinate adulţilor cu surdocecitate/dizabilităţi senzoriale multiple în care să poată fi exersate, în continuare, toate achiziţiile pe care şi le-au însuşit, unde să poată socializa şi desfăşura activităţi adaptate nevoilor lor.
3 Decembrie – Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități
Ziua de 3 decembrie a fost desemnată de către Organizația Națiunilor Unite – Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități. Anul acesta, Fundația Sense Internațional România organizează o serie de activități pentru a marca această zi, zi dedicată celui care a fost Vasile Adamescu (05.09.1944 – 06.12.2018), o persoană cu surdocecitate care, în ciuda lipsei văzului și auzului, a reușit performanțe extraordinare.
La o vârstă foarte mică, Vasile Adamescu și-a pierdut total văzul și auzul. Având o voință extraordinară și sprijinit de profesorii săi de la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj Napoca, Vasile Adamescu a devenit profesor, sculptor, artist, scriitor și militant pentru drepturile persoanelor cu surdocecitate în calitate de membru în Consiliul Director al Fundației Sense Internațional România.
Activități în 15 școli din toată țara
Activități diverse precum modelaj, sculptură, olărit, pantomimă, teatru experiențial, pictură, desen, confecționare de lumânări, pictură pe sticlă sunt doar câteva exemple din multitudinea de activități pe care copiii cu surdocecitate și deficiențe senzoriale, părinții și profesorii lor din 15 școli speciale din Arad, București, Buzău, Cluj Napoca, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Oradea, Sibiu, Târgu Frumos și Timișoara, școli partenere ale Sense Internațional România, le vor derula la începutul lunii decembrie ca parte a proiectului ”Vasile Adamescu – Dincolo de simțuri”.
Vasile Adamescu și Viorel Micu în Cortul Senzorial
Despre surdocecitate – în cortul senzorial
În paralel, Fundația Sense Internațional România ia parte anul acesta la a zecea ediție a Diversity Week organizată de British Council România sub umbrela diversității, a egalității de șanse și a incluziunii. Marți, 3 decembrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, Fundația Sense International România vă invită la o experiență unică prin activitatea „Dincolo de simțuri – Despre surdocecitate, în cortul senzorial”, la biblioteca British Council. În perioada 3-4 decembrie, între orele 14:00-17:00, cei prezenți vor avea ocazia de a experimenta pentru câteva minute în interiorul Cortului Senzorial ceea ce simte o persoană cu surdocecitate.
«Pe 3 decembrie, în fiecare an, sărbătorim Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, zi în care, de fiecare dată, ne gândim la egalitatea de şanse, la incluziune, la normalitate, la o ţară care să fie capabilă să sprijine cu adevărat persoanele cu nevoi speciale.
Din acest an, la deosebita iniţiativă a Sense Internaţional România, ziua de 3 Decembrie va fi una specială, dedicată profesorului Vasile Adamescu, persoană cu surdocecitate, care nu mai este printre noi şi care a fost şi rămâne un etalon, un exemplu demn de urmat. În paginile cărţii sale autobiografice, intitulată sugestiv „Înfruntând viaţa”, Vasile Adamescu ne descrie cea mai mare reuşită a psihopedagogiei româneşti, educarea şi instruirea unei persoane fără auz şi văz. Aşa cum spunea de atâtea ori, vă îndemn şi eu să vă luptaţi pentru fiecare caz în parte, să aveţi multă răbdare, să depuneţi multă muncă şi să fiţi o echipă unită: copil, profesori şi părinţi.
Este de datoria noastră să nu-l uităm pe Vasile Adamescu, profesorul, mentorul, scriitorul, artistul şi Omul, care ne-a înconjurat de fiecare dată cu căldură, care ne-a zâmbit, ne-a dat sfaturi, ne-a iubit, şi care şi-a folosit toată priceperea pentru educarea copiilor cu dizabilități din ţara noastră.»
Viorel Micu, interpretul profesorului Vasile Adamescu, membru în Consiliul Director al Fundației Sense Internațional România
Anul acesta, Sense Internațional România împlinește 18 ani! Copiii cu care am început nu mai sunt copii, sunt adolescenți și tineri ce au în fața lor provocarea căutării unui loc de muncă, a unei vieți independente. Dorim să creăm legături reale între tineri, școală și companii (potențiali angajatori) astfel încât, încă din timpul școlii, aceștia să învețe ce înseamnă un loc de muncă, iar la finalizarea studiilor, să aibă șansa unui trai independent găsindu-și un loc de muncă în domeniul în care s-au pregătit.
Astăzi, dacă reprezentați o firmă sau o companie care a înregistrat profit în anul 2019, aveți puterea să schimbați în bine viața persoanelor cu surdocecitate.
Ne puteți ajuta pur și simplu redirecționând 20% din impozitul pe profit către Fundația Sense Internațional România, până la data de 31 decembrie 2019. Suntem înregistrați în Registrul entităţilor și unităţilor de cult ANAF cu nr. 173227864/06.05/2019. Suma sponsorizată se deduce din impozitul pe profit, dacă se încadrează în limitele impuse de Codul Fiscal: 20% din impozitul pe profit și nu mai mult de 0.75% din cifra de afaceri, conform Legii 32/1994 și Legii 156/2019.
2001 - Se înființează Sense Internațional România, singura organizație ce promovează drepturile persoanelor cu surdocecitate, într-un moment în care cuvântul ”surdocecitate” nici măcar nu exista în dicționarul limbii române.
2001 - În baza Acordului de Parteneriat cu Ministerul Educației, începe Programul Educațional: se identifică copiii cu surdocecitate, se instruiesc profesori în domeniul surdocecității, se dotează școli cu materiale senzoriale.
2006 - Prin eforturile de lobby și advocacy ale organizației, surdocecitatea este recunoscută de legislația din România ca dizabilitate distinctă, prin Legea 448/2006.
2007 - Începem Programul de Intervenție Timpurie, adresat nou-născuților cu deficiențe senzoriale: screening auditiv, testare vizuală, terapii de stimulare senzorială și informare și consiliere pentru părinți.
2008 - Reușim să includem educația copilului cu surdocecitate în sistemul de învățământ prin introducerea în legislație a Curriculum-ului pentru educația copiilor cu surdocecitate. Continuăm să instruim profesori și să sprijinim școli.
2009 - Primim Premiul pentru Integrare Socială și Premiul Practicienilor în cadrul Galei ERSTE Foundation, Programul Educațional.
2012 - Începem Programul Vocațional, program ce se adresează tinerilor cu surdocecitate și are ca scop sprijinul oferit acestora să învețe o meserie și să își găsească un loc de muncă. Instruim profesori în domeniul surdocecității și echipăm ateliere vocaționale.
2013 - Reușim să legiferăm intervenția timpurie adresată nou-născuților cu deficiențe senzoriale prin elaborarea și aprobarea de către Ministerul Educației a Curriculum-ului național pentru educație timpurie la copilul cu surdocecitate.
2015 - Suntem selectați să organizăm a XVI-a Conferință Mondială Deafblind International la București, cu peste 450 de participanți, din 38 de țări.
2016 - Lansăm www.sensabilitate.ro, platformă online resursă în domeniul surdocecității, accesibilă persoanelor cu deficiențe senzoriale, ce conține cursuri în domeniu și o bibliotecă gratuită cu materiale și cărți de specialitate.
2017 - Împreună cu profesorul Vasile Adamescu, călătorim mii de kilometri prin întreaga țară cu Cortul Senzorial, pentru a face surdocecitatea cunoscută în rândul publicului. În cort, cu ochii și urechile acoperite, oamenii înțeleg pentru câteva minute ceea ce simte o persoană cu surdocecitate.
2019 - Primii absolvenți ai cursului de tipograf digital din București și Timișoara trec cu bine de examenul de absolvire. Unii dintre ei sunt deja angajați în domeniu.
Dedicăm acest raport Domnului Vasile Adamescu, membru în Consiliul Director al Fundației Sense Internațional România. Anul 2018 a fost anul în care am pierdut un adevărat reper.
Povestea vieții lui a impresionat și impresionează mulți oameni, pentru că domnul Vasile Adamescu reprezintă un model de urmat pentru fiecare dintre noi, un om deosebit, cald, un suflet minunat de care ne este foarte dor. La o vârstă foarte fragedă și-a pierdut complet atât vederea cât și auzul, însă acest lucru nu l-a împiedicat să lupte și să învingă.
Domnul Vasile Adamescu a primit în 2018, din partea Fundației Sense Internațional România, titlul de Promotor al drepturilor persoanelor cu surdocecitate din România. A fost modul nostru de a-l omagia pe artistul, sculptorul, scriitorul, profesorul, colegul și prietenul nostru, Vasile Adamescu.
Singuri putem face atât de puțin… Împreună putem face atât de mult!
Helen Keller (1880-1968)
Fundația Orange a selectat proiectul e-Sense – folosind tehnologia digitală, revoluționăm educația copiilor cu surdocecitate pentru a fi finanțat în cadrul Programului de finanțare Lumea prin culoare și sunet, ediția 2019.
Copiii cu surdocecitate și deficiențe senzoriale multiple se confruntă cu dificultăți majore în sfera comunicării, a accesului la informație, în orientare și mobilitate. De aceea, educația acestor copii implică un proces extrem de specific și de adaptat, ce necesită tehnici, cunoștințe și aptitudini specializate. Tehnologia digitală este din ce în ce mai răspândită în sistemul de educație și în viața de zi cu zi, însă nu și în cazul copiilor cu surdocecitate. Pentru ca și ei să aibă acces la o educație de calitate și să nu ”rămână în urmă”, este necesar un software adaptat nevoilor lor specifice date de combinația de deficiențe de vedere și de auz.
Parteneri
Fundația Sense Internațional România, singura organizație din țară specializată în domeniul surdocecității, își unește forțele cu Code for Romania, o comunitate de tineri profesioniști și entuziaști care dezvoltă soluţii IT cu scopul de a rezolva probleme ale societăţii, precum și cu trei școli ce oferă servicii educaționale copiilor și tinerilor cu surdocecitate: Liceul Tehnologic Special Vasile Pavelcu din Iași, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Cristal din Oradea și Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Constatin Pufan din Timișoara, pentru a dezvolta, testa și omologa e-Sense – un pachet de soft-uri educaționale open source, gratuit și accesibil, pentru peste 335 de copii cu surdocecitate din România, pentru părinții și profesorii lor.
În 2008, la inițiativa Fundației Sense Internațional România, a fost dezvoltat și aprobat de Ministerul Educației Curriculumul Național pentru Educarea Copilului cu Surdocecitate. Iată că acum, la mai bine de un deceniu, acest curriculum va păși în secolul XXI și va fi tradus în limbaj de tehnologie digitală, totul în beneficiul copiilor cu surdocecitate și deficiențe senzoriale multiple.
Astfel, în perioada 2020-2021, specialiștii în domeniul surdocecității și cei din IT vor colabora și vor găsi cele mai bune soluții digitale pentru ca domenii importante din curriculum precum limbă și comunicare, matematică și științe, arte, om și societate să prindă viață sub forma unor soft-uri educaționale. Copiii cu surdocecitate și deficiențe senzoriale multiple, părinții acestora și profesorii din cele trei școli partenere vor testa și evalua e-Sense pe toată durata dezvoltării acestuia, folosind echipamente achiziționate prin proiect, pentru a ne asigura că soluția găsită este una utilă, reală și necesară.
Versiunea finală e-Sense va fi depusă spre omologare la Ministerul Educației Naționale, astfel încât să devină un instrument ce poate fi folosit de toate școlile din țară care oferă educație copiilor cu surdocecitate și deficiențe senzoriale multiple, dar și acasă, de copii și de familiile lor.
Perioada de implementare: ianuarie 2020 – decembrie 2021
Și în acest an, ne continuăm tradiția de a organiza în luna iunie activități speciale cu ocazia Sărbătorii Internaționale Helen Keller, sub motto-ul Când voi fi mare, voi fi...
17 școli partenere din Arad, București, Buzău, Craiova, Fălticeni, Focșani, Galați, Iași, Oradea, Sibiu, Târgu Frumos și Timișoara au trimis proiecte către noi cu activități variate pentru copiii cu surdocecitate și deficiențe senzoriale multiple, ce vor fi organizate pe parcursul întregii luni iunie. Iată câteva din ideile lor:
Când voi fi mare, voi fi... un om puternic
Când voi fi mare, voi fi... independent
Când voi fi mare, voi fi... grădinar
Când voi fi mare, voi fi... bucătar
Când voi fi mare, voi fi... fericit
Când voi fi mare, voi fi... OM
Când voi fi mare, voi fi... prietenul naturii
Activitățile propuse sunt ore de hipoterapie pentru tinerii și copii din clase, ateliere creative de colaje cu și despre viața lui Helen Keller, excursii în parcuri de distracție, locuri din pădure amenajate special, vizită la Muzeul Simțurilor Sensis, vizite la firme de tipografie, desene, confecționare de felicitări, quilling, explorare și cunoaștere, orientare în spațiu, activități comune cu alte școli din invățământul de masă, ateliere senzoriale, ateliere de bucătărie, ateliere de plantat flori perene, ateliere de pictat cu lumină, confecționare și recondiționare de păpuși la teatrul de păpuși, modelaj, dans și zumba în salină, trasee senzoriale, jocuri sportive, atelier de exprimarea emoțiilor, atelier de copt pâine, popularizarea lor prin realizarea de panouri informative despre surdocecitate și Helen Keller în parcuri din orașele unde acești parteneri sunt.
Ce să mai! O explozie de culoare, emoție, bucurie, drag de oameni unici așa cum suntem toți.
Un mic preview dintr-un din activitățile ce au avut loc astăzi.
Despre Helen Keller
În ciuda faptului că la vârsta fragedă de 19 luni și-a pierdut total atât văzul cât și auzul, Helen Keller a reușit să devină prima persoană cu surdocecitate absolventă a unei institutuții superioare de învățământ, în anul 1904.
Cu ajutorul unei profesoare cu mult har – Anne Sullivan – a învăţat să citească în limbajul Braille în limbile engleză, franceză, greacă, germană şi latină. Helen Keller a scris numeroase cărți și articole, a luptat pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, a contribuit la deschiderea mai multor spitale şi centre de prevenire a orbirii din numeroase ţări ale lumi.
