În aceste vremuri tumultoase, cu o lume întreagă afectată grav de pandemia de Coronavirus (COVID 19), dar și de alte incidente grave precum recentul cutremur din Zagreb, Croația, trebuie să ne asigurăm că cei marginalizați, neglijați, vulnerabili și expuși la o dublă izolare pe timp de criză, persoanele cu surdocecitate, sunt și ele protejate în mod egal conform Articolului 11* din Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD).
Reprezentând între 0.2% și 2% din populația globului, un număr estimat de 15 până în 155 de milioane de oameni au deficiențe combinate de vedere și de auz – surdocecitate. Dacă adăugăm dubla deficiență senzorială cauzată de vârsta înaintată, procentul crește la 6%, adică 467 de milioane de oameni resimt diferite grade de surdocecitate pe parcursul vieții. Mai multe informații statistice se găsesc pe https://www.wfdb.eu/deafblindness-and-inequality/ (engleză). Acest grup al persoanelor cu surdocecitate nu trebuie neglijat sau uitat în această perioadă de criză.
Mai mult decât atât, dorim să subliniem faptul că numărul acestor persoane crește odată cu înaintarea în vârstă, persoanele în etate fiind mai vulnerabile la virus. Persoanele în vârstă cu surdocecitate sunt mai expuse la riscuri decât altele pentru că, pe lângă faptul că sunt un grup în situație de risc ridicat din cauza vârstei, trebuie să facă față și dificultăților de accesare și procesare a informației, de rezolvare a sarcinilor zilnice precum cumpărarea celor esențiale precum alimente și/sau medicamente, acestea fiind două exemple din multele dificultăți.
Este extrem de important de știut că această combinație de deficiență senzorială multiplă și vârstă are un impact puternic și crește gradul de complexitate a situației lor, crescând și cerințele pentru servicii adecvate care să reducă riscul de complicații serioase și severe cauzate de COVID-19.
Comentariul General Nr. 2 din Articolul 9: Accesibilitate din CDPD angajează statele membre să sprijine persoanele cu surdocecitate în accesarea informației, în comunicare și alte servicii necesare unui trai independent și unei participări reale în societate.
Din acest motiv, European Deafblind Union (EDbU), în baza mesajelor primate din partea organizațiilor naționale membre, a creat următoarele recomandări, esențiale pentru a oferi aceleași standard de servicii și sprijin persoanelor cu surdocecitate în viața de zi cu zi și în situații de criză severă ca această pandemie.
The European Deafblind Union (EDbU), African Federation of the Deafblind (AFDB), Latin American Federation of the Deafblind (FLASC) și World Federation of the Deafblind (WFDB) îndeamnă ONU, OMS, UE, statele membre și guvernele din întreaga lume să asigure următoarele:
Importanța accesului la media – Toate comunicările prin mass media ar trebui să folosească un limbaj accesibil persoanelor cu surdocecitate prin (dar fără a se limita la) subtitrare, limbajul semnelor, contrast mărit și publicații cu litere mari. Toate acestea trebuie să fie disponibile în timp real.
Diseminarea informațiilor oficiale – Instrucțiunile oficiale COVID-19, ghidurile și recomandările trebuie furnizate în formate accesibile persoanelor cu surdocecitate, inclusiv print cu litere maro și Braille.
Acces la furnizorii de servicii – Toate serviciile furnizate publicului ca rezultat al pandemiei COVID-19, cum ar fi serviciile Crucii Roșii, numerele de telefon de tip helpline și alți furnizori de servicii de sprijin și support psihologic trebuie să fie accesibile persoanelor cu surdocecitate.
Acces la media digitale – Media digitale ar trebui să include formate accesibile persoanelor cu surdocecitate. Accesul online însemnă informații în format text simplu (fără imagini și reclame), ce să poată fi ajustate la nevoie. Este de asemenea esențial ca aceste informații să fie trimise prin e-mail sau SMS la cerere.
Acces la echipament de protecție personală – este considerate o prioritate și o urgență accesul prioritar al persoanelor cu surdocecitate la echipament de protecție – măști și mănuși – date fiind limitările de mobilitate ale acestora în perioada de izolare și imposibilitatea de a găsi ajutor.
Protejarea interpreților persoanelor cu surdocecitate – dată fiind unicitatea surdocecității, aceasta implică proximitate și atingerea mâinilor cu interpreții ghid pentru a putea urmări informația despre mediul înconjurător și traducerea limbajului vorbit/scris. Prin urmare, interpreții persoanelor cu surdocecitate ar trebui să beneficieze de aceleași echipamente de siguranță și protecție ca ceilalți lucrători din sistemul medical în luptă cu COVID19.
Creșterea nivelului de conștientizare – este esențială creșterea imediată a nivelului de conștientizare asupra sprijinului necesar pentru persoanele cu surdocecitate iar aceste campanii ar trebui stabilite împreună cu organizațiile naționale.
Acces la servicii în timp de carantină sau în caz de nevoi medicale – pe timp de carantină sau în caz de nevoie de servicii medicale, persoanele cu surdocecitate trebuie să aibă acces la servicii de interpretariat (inclusive ghizi interpret), servicii de suport, asistență personală și accesibilitate fizică. Prin urmare, persoanele cu surdocecitate nu pot fi de-prioritizate în baza dizabilității.
Acces la muncă și educație – Munca de la distanță și serviciile educaționale trebuie să fie în mod egal accesibile tuturor angajaților/elevilor cu surdocecitate.
Restricții în timpul crizei COVID-19 – măsurile restrictive precum limitarea la adunărilor la maxim 2 persoane în anumite locuri trebuie să ia în considerare persoanele cu surdocecitate în mod egal cu celelalte. Asta pentru că majoritatea, dacă nu chiar toate, persoanele cu surdocecitate au nevoie de un interpret care să le transmită toate instrucțiunile și informațiile necesare atunci când acestea nu au parte de sprijinul familial sau când metodele alternative de comunicare au eșuat. Deci, este vital ca dizabilitatea noastră unică să fie tratată cu respect în timpul acestor restricții.
Pentru organizațiile persoanelor cu surdocecitate – le sfătuim să reducă toate serviciile directe și să se organizeze astfel încât să lucreze de acasă dacă se poate, asigurându-se că vor continua:
The European Deafblind Union (EDbU), African Federation of the Deafblind (AFDB), Latin American Federation of the Deafblind (FLASC) și World Federation of the Deafblind (WFDB) sunt disponibile pentru a sprijini autoritățile și celelalte organizații cu îndrumări și informații privind accesul egal și accesibil la servicii și cu informații despre persoanele cu surdocecitate.
* Articolul 11 din CONVENȚIA PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
Situații de risc și urgențe umanitare
Statele părți vor lua, în conformitate cu obligațiile ce decurg din dreptul internațional, inclusiv din dreptul internațional umanitar şi din legislația internațională a drepturilor omului, toate măsurile necesare pentru a asigura protecția şi siguranţa persoanelor cu dizabilităţi în situații de risc, inclusiv în situații de conflict armat, de urgențe umanitare şi de apariție de dezastre naturale.
Sursa foto: https://www.brailleinstitute.org/event/aim-to-be-safe
Redăm mai jos traducerea articolului apărut pe site-ul Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului intitulat COVID-19: Cine protejează persoanele cu dizabilități?
GENEVA (17 martie 2020) – ”S-a făcut prea puțin pentru a le oferi persoanelor cu dizabilități îndrumarea și sprijinul de care au nevoie pentru a fi protejați pe durata pandemiei cu COVID-19, deși multe dintre aceste persoane sunt parte a grupului în situație de risc”, a avertizat azi Raportorul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati, Catalina Devandas.
”Persoanele cu dizabilități se simt lăsate în urmă”, menționează expertul în drepturile omului. ”Măsurile de izolare, precum distanțarea socială și auto-izolarea, pot fi imposibil de pus în practică de către cei care se bazează pe sprijinul celorlalți pentru a mânca, a se îmbrăca sau a se spăla”.
”Acest sprijin este esențial pentru supraviețuirea lor, iar Statele trebuie să ia măsuri adiționale de protecție pentru a garanta continuitatea sprijinului în deplină siguranță pe perioada crizei.”
Expertul ONU a menționat că măsurile de adaptare rezonabilă sunt esențiale pentru a le permite persoanelor cu dizabilități să reducă contactele și riscul de contaminare. Acestora ar trebui să li se permită să lucreze de acasă sau să poată intra în concediu plătit, pentru a avea un venit garantat. De adaptări rezonabile ar trebui să poată beneficia atât familiile cât și cei ce au în îngrijire persoane cu dizabilități.
”Accesul la sprijin financiar suplimentar este de asemenea vital pentru a reduce riscul ca persoanele cu dizabilități și familiile lor să ajungă într-o stare mai accentuată de vulnerabilitate și de sărăcie”, a explcat ea.
”Multe persoane cu dizabilități depind de servicii care au fost suspendate sau pot fi în situația de a nu avea bani suficienți să își facă rezerve de alimente sau medicamente, sau nu-și permit costul suplimentar dat de livrarea acasă a produselor”.
Devandas a menționat de asemenea că situația persoanelor cu dizabilități din instituții, din unități de psihiatrie și închisori este cu atât mai gravă, dat fiind riscul ridicat de contaminare și lipsa unei supervizări din exterior, agravat de utilizarea unor măsuri de urgență în scopuri medicale.
”Restricțiile ar trebui să se bazeze pe folosirea de măsuri cât mai puțin invazive pentru a proteja sănătatea publică” spune ea. ”Limitarea contactului cu cei dragi lasă persoanele cu dizabilități total neprotejate în fața oricăror forme de abuz sau neglijare în instituții.”
”Statele au responsabilități crescute pentru această populație, dată fiind discriminarea structurală căreia trebuie să îi facă față”.
Expertul ONU subliniează că persoanele cu dizabilități merită să fie asigurate că supraviețuirea lor este o prioritate și solicită statelor să stabilească protocoale clare în serviciile de urgență din sănătate publică care să garanteze că, atunci când resursele medicale sunt limitate, inclusiv măsurile de salvare a vieții, acestea nu vor discrimina împotriva persoanelor cu dizabilități.
”Pentru a face față pandemiei, este crucial ca informația privind prevenirea răspândirii infecției cu coronavirus să fie accesibilă tuturor”, a explicat ea.
”Campaniile de informare publică ale autoritățile naționale din sănătate trebuie să fie disponibile publicului în limbajul semnelor, prin mijloace, moduri și formate accesibile, inclusiv tehnologie digitală accesibilă, subtitrare, mesaje text, limbaj simplu și ușor de citit.”
”Organizațiile persoanelor cu dizabilități ar trebui consultate și implicate în toate etapele de răspuns la COVID-19,” a concluzionat Devandas.
Sursa: https://www.ohchr.org/EN/NewsEvents/Pages/DisplayNews.aspx?NewsID=25725&LangID=E
Azi, 2 februarie 2020, când Sense Internațional Romania împlinește 19 ani de activitate, nu privim înapoi, ci privim înainte.
Este important tot ceea ce am reușit până acum, dar este la fel de important tot ceea ce ne propunem pentru anul care vine:
Ziua de 3 decembrie a fost desemnată de către Organizația Națiunilor Unite – Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități. Anul acesta, Fundația Sense Internațional România organizează o serie de activități pentru a marca această zi, zi dedicată celui care a fost Vasile Adamescu (05.09.1944 – 06.12.2018), o persoană cu surdocecitate care, în ciuda lipsei văzului și auzului, a reușit performanțe extraordinare.
La o vârstă foarte mică, Vasile Adamescu și-a pierdut total văzul și auzul. Având o voință extraordinară și sprijinit de profesorii săi de la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj Napoca, Vasile Adamescu a devenit profesor, sculptor, artist, scriitor și militant pentru drepturile persoanelor cu surdocecitate în calitate de membru în Consiliul Director al Fundației Sense Internațional România.
Activități diverse precum modelaj, sculptură, olărit, pantomimă, teatru experiențial, pictură, desen, confecționare de lumânări, pictură pe sticlă sunt doar câteva exemple din multitudinea de activități pe care copiii cu surdocecitate și deficiențe senzoriale, părinții și profesorii lor din 15 școli speciale din Arad, București, Buzău, Cluj Napoca, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Oradea, Sibiu, Târgu Frumos și Timișoara, școli partenere ale Sense Internațional România, le vor derula la începutul lunii decembrie ca parte a proiectului ”Vasile Adamescu – Dincolo de simțuri”.
Vasile Adamescu și Viorel Micu în Cortul Senzorial
În paralel, Fundația Sense Internațional România ia parte anul acesta la a zecea ediție a Diversity Week organizată de British Council România sub umbrela diversității, a egalității de șanse și a incluziunii. Marți, 3 decembrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, Fundația Sense International România vă invită la o experiență unică prin activitatea „Dincolo de simțuri – Despre surdocecitate, în cortul senzorial”, la biblioteca British Council. În perioada 3-4 decembrie, între orele 14:00-17:00, cei prezenți vor avea ocazia de a experimenta pentru câteva minute în interiorul Cortului Senzorial ceea ce simte o persoană cu surdocecitate.
«Pe 3 decembrie, în fiecare an, sărbătorim Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, zi în care, de fiecare dată, ne gândim la egalitatea de şanse, la incluziune, la normalitate, la o ţară care să fie capabilă să sprijine cu adevărat persoanele cu nevoi speciale.
Din acest an, la deosebita iniţiativă a Sense Internaţional România, ziua de 3 Decembrie va fi una specială, dedicată profesorului Vasile Adamescu, persoană cu surdocecitate, care nu mai este printre noi şi care a fost şi rămâne un etalon, un exemplu demn de urmat. În paginile cărţii sale autobiografice, intitulată sugestiv „Înfruntând viaţa”, Vasile Adamescu ne descrie cea mai mare reuşită a psihopedagogiei româneşti, educarea şi instruirea unei persoane fără auz şi văz. Aşa cum spunea de atâtea ori, vă îndemn şi eu să vă luptaţi pentru fiecare caz în parte, să aveţi multă răbdare, să depuneţi multă muncă şi să fiţi o echipă unită: copil, profesori şi părinţi.
Este de datoria noastră să nu-l uităm pe Vasile Adamescu, profesorul, mentorul, scriitorul, artistul şi Omul, care ne-a înconjurat de fiecare dată cu căldură, care ne-a zâmbit, ne-a dat sfaturi, ne-a iubit, şi care şi-a folosit toată priceperea pentru educarea copiilor cu dizabilități din ţara noastră.»
Viorel Micu, interpretul profesorului Vasile Adamescu, membru în Consiliul Director al Fundației Sense Internațional România